Mai bine de 1500 de judete din SUA au fost trecute recent pe lista de zone in pericol de calamitati naturale, din cauza secetei care s-a abatut asupra lor. Numarul acestora este ingrijorator, intrucat reprezinta mai mult de jumatate din judetele din aceasta zona. Seceta este, pe langa un semnal de alarma in ceea ce priveste incalzirea globala, o oportunitate pentru cei care detin cunostinte in agricultura „uscata” sa isi valorifice abilitatile care sunt la mare cautare in aceste conditii meteorologice.
David Little, un fermier din California, si-a adaptat ferma la lipsa apei din ultimii ani, practicand ceea ce se numeste acum „agricultura uscata”, sau dry-farming. Astfel, cartofii dulci de pe plantatia sa nu primesc niciun fel de irigatie suplimentara, luandu-si toata apa doar din solul privat de ploi. Dry-farming-ul a fost o practica populara in secolele XIX-XX, insa in timp, conditiile meteo au dus la disparitia acestei activitati. Acum, in contextul noilor schimbari de clima, agricultura fara apa prinde contur din nou printre practicile fermierilor americani, care trebuie sa se adapteze la vremea secetoasa din fiecare an. Rezervele de apa pentru irigatii sunt din ce in ce mai mici, iar, in plus, dry-farming-ul are avantajele sale.
Un avantaj al acestei practici este ca plantele neirigate isi dezvolta radacini puternice si robuste care se-nfing la adancimi considerabile pentru a ajunge la panza freatica. Astfel, desi roadele nu vor straluci prin dimensiuni si aspect, vor fi mult mai calitative din punct de vedere nutritiv si vor avea un gust mai bun.
Stan Devoto, un alt fermier american care practica agricultura fara apa, spune ca „atunci cand uzi un copac, gustul se va dilua de cele mai multe ori. In loc sa aiba o textura ferma si tare, merele irigate vor creste de doua ori mai mari decat cele neirigate, insa nu vor avea acelasi gust niciodata.”
